SoNoRo

DESPRE

Dragi prieteni ai muzicii,

Ediția DaDa de anul acesta a Festivalului SoNoRo se ia la braț cu teoreticianul dadaismului Tristan Tzara și se dedică deconstruirii artei și reinterpretării tiparelor, pentru a renaște mai plină de vitalitate creativă. Suntem ghidați de dorința de a relaxa verigile tradiționale și de a repune în lumină rolul artei și al artiștilor, prin intermediul muzicii de cameră, într-o societate aflată sub imperiul unor transformări complexe, dar cu siguranță evolutive.

De ce DaDa anul acesta? Pentru că Festivalul SoNoRo a ajuns la maturitate, într-un moment în care se culeg roadele tuturor acestor ani și în care am creat un public pentru muzica de cameră din România, prin peregrinările festivalului în cele mai importante orașe din țară și din străinătate. Am încălcat preconcepții și am reconfigurat tiparele formei clasice, am ademenit publicul în marile săli de concerte, oferind pretextul să le descopere, dar ne-am și insinuat în locuri unde nu ne-ar fi așteptat, pentru a-l convinge să ne urmeze an de an.

Tocmai de aceea, colajul arhitectural al ediției DaDa este compus din felurite straturi, majoritatea fiind clădiri bine înrădăcinate în memoria colectivă a prietenilor festivalului, dar și în săli în care pășim pentru prima oară, precum MARe/Muzeul de Artă Recentă din București, primul muzeu privat de artă care s-a deschis în România în ultimii 100 de ani (după Muzeul Simu); Templul Coral din București, cel mai mare lăcaș de cult mozaic din oraș; Bibilioteca ASTRA din Sibiu, cunoscută drept prima bibliotecă publică a românilor din Transilvania; Casa Boema din Cluj, construită cu peste 180 de ani în urmă, reședință a contesei Krisztina Bethlen (Kendeffy); clădirea-monument, unde se află sediul Forumului German din Sibiu; Sala Thalia a Filarmonicii din Sibiu, o bijuterie arhitecturală construită în 1787; Casa Libertății Religioase din Cluj, ridicată în secolul XV, singura construcție din oraș cu elemente renascentiste şi gotice intacte și Casa memorială Sigismund Toduță, în care compozitorul clujean a trăit timp de 30 de ani.

La cea de-a XIV-a ediție dorim să răsturnăm această masă cu roade bogate, să ne urcăm pe ea și de acolo să intonăm imnul dadaist al revoltei împotriva normei, pentru a obține fluvii de prospețime artistică, de inspirație și creativitate.
Demersului nostru i se vor alătura 30 de muzicieni renumiți din 25 de țări europene și împreună vom recrea în București, Sibiu și Cluj-Napoca o versiune SoNoRo a Cabaretului Voltaire, emblematicul loc din Zürich, în care Tristan Tzara, alături de alți artiști importanți ai începutului de secol XX, au protestat împotriva absurdului timpului lor, războiului, morții și disoluției bucuriei de a trăi.

Deși majoritatea lucrărilor din program ne duc cu gândul către o abordare clasică, la o ascultare mai atentă, în sălile de concert, cu manifestul lui Tzara în minte, vom îmbina joaca și experimentalismul dadaist, care vor scurtcircuita și vor îmbogăți repertoriul clasic, creând un colaj muzical, ce va deschide o perspectivă insolită.
Prin programul ales, vom încerca să determinăm publicul să asculte altfel muzica – mai atent, dar și mai ludic, cu mai mult umor, dincolo de „political correctness”.

Aducem astfel un omagiu fenomenului dadaist, reconfigurând acest curent literar-artistic, cunoscut pentru absurd, întâmplător, anarhie, ironie și controversă, și propunând publicului o călătorie ce trebuie capturată cu ochii larg deschiși și auzul ascuțit.
Reluăm manifestul lor și spunem: DaDa vieții! DaDa iubirii! DaDa muzicii! DaDa creativității!

Veniți alături de noi, deschiși și dornici să retrăiți bucuria spontană a unei întâlniri surprinzătoare, ce va dezvălui o perspectivă nouă acolo unde totul părea deja spus!

Răzvan Popovici
Director executiv al Festivalului SoNoRo

Dragi prieteni ai Festivalului SoNoRo,

Iată mesajul meu pentru ediția DaDa a festivalului nostru:

Diana Ketler
Director artistic al Festivalului SoNoRo